Fundația Zoe Brâncoveanu nu se naște ca să construiască ceva nou, ci ca să continue ceva întrerupt acum un secol și jumătate.
Pe o insulă dintre cele două brațe ale Mostiștei, Constantin Brâncoveanu a ridicat la începutul secolului al XVIII-lea o curte domnească. După martiriul lui și al celor patru fii, la 1714, curtea a rămas pustie. A ars. S-a surpat. Au mai rămas din ea doar ruinele și cărămizile, și un beci adânc despre care bătrânii vorbesc și azi.
În 1860, din acele cărămizi, domnița Zoe Brâncoveanu a ridicat biserica „Sfântul Ierarh Nicolae" din Siliștea. Nu era descendentă de sânge a voievodului martir, ci fiica adoptivă a banului Grigore Brâncoveanu, ultimul bărbat al neamului, care nu avusese copii. Ea a fost cea pe care familia a ales-o să poarte numele mai departe. Și l-a purtat așa cum se cuvine: ridicând din ruină un loc de rugăciune.
Mai târziu, fiica ei, Elisa Filipescu, a continuat aceeași grijă, reparând la rândul ei bisericile neamului. O mamă și o fiică, una după alta, ținând în viață ceea ce alții lăsaseră să cadă. Asta este moștenirea pe care o purtăm: nu un nume gravat în piatră, ci un obicei al inimii, transmis din generație în generație.
Numele fundației marchează această origine și legătura cu jertfa brâncovenească. De aici pornim spre cauza care ne dă numele public: copiii României.
Ce s-a păstrat cu adevărat din jertfa Brâncovenilor s-a păstrat departe de centru: prin oameni, nu prin instituții.Narativul fundației
Patrimoniul ne dă rădăcinile. Formarea ne dă continuitatea. Copiii ne dau rostul. Cele trei axe se sprijină una pe cealaltă și se regăsesc, toate, în statutul fundației.
Restaurăm, conservăm și redăm vieții patrimoniul ctitorit de neamul Brâncovenilor, începând cu biserica din Siliștea.
Formăm tinerele generații în spiritul valorilor brâncovenești: credință, demnitate și ctitorie, adică datoria de a lăsa ceva în urmă.
Sprijinim concret copiii aflați în vulnerabilitate culturală, educațională, spirituală sau materială, oriunde în țară.
Fundația este gândită pe termen lung, nu pentru un anunț. Preferăm un lucru terminat în locul a zece anunțate, și trei sute de oameni potriviți în locul a trei mii strânși la întâmplare. Creștem încet și temeinic, fiindcă lucrurile care rămân se construiesc așa.
Finanțarea este diversificată și trasabilă, separată de orice interes privat. Fiecare leu are o destinație, fiecare proiect are un termen, fiecare afirmație are o dovadă în spate. Pe acest site vei găsi documentele de arhivă pe care ne sprijinim, fiindcă transparența nu este o promisiune, ci metoda noastră de lucru.
Când biserica va fi gata, fundația nu va fi gata. Abia atunci ne mutăm cu toată greutatea pe formare și pe copii.
Susține restaurarea, cercetarea și sprijinul pentru copii. Fiecare gest duce povestea mai departe.