Fiecare proiect e un pas în aceeași direcție. Primul este o biserică ridicată cândva din ruină; ultimii, încă nescriși, sunt copiii pe care nu i-am întâlnit încă.
Restaurarea ctitoriei Zoei Brâncoveanu din 1860. Reluăm lucrări de reparații pregătite încă din anii '30 și niciodată duse la capăt: consolidare, tencuieli, lespezi, ferestre, clopotniță.
Citește povestea →Căutarea clopotului turnat pentru biserică în 1862, despre care tradiția locală spune că a fost ascuns deliberat în Mostiștea pentru a nu fi luat și topit, și readucerea lui în biserica pentru care a fost făcut.
Vezi proiectul →Raport anual, cu metodologie proprie, care măsoară starea contractului dintre generații în România pe opt axe tematice, cu indicatori comparabili european.
Află mai mult →Intervenții educaționale, culturale și materiale pentru copiii aflați în vulnerabilitate. Construim primele parteneriate și formăm echipa.
Implică-te →Biserica este punctul de plecare, nu scopul. Ea ne învață metoda: să luăm ceva ruinat și să îl readucem la viață, cu răbdare și cu dovezi. Clopotul ne învață altceva, la fel de important: că nimic nu e cu adevărat pierdut, ci doar acoperit, și că merită să cauți.
Pe aceeași logică se construiește restul. Barometrul Generațiilor măsoară unde suntem. Programele pentru copii intervin acolo unde doare. Patrimoniul, cercetarea și sprijinul direct sunt trei fețe ale aceluiași lucru: continuitatea dintre ce moștenim și ce lăsăm mai departe.
Susține restaurarea de la Siliștea, căutarea clopotului și cercetarea care urmează.